Într-o premieră istorică, o navetă spațială realizată de om a intrat în contact cu Soarele.

Sonda NASA Parker Solar s-a deplasat prin coroana solară, adică partea superioară a atmosferei Soarelui. Nu doar că nu a fost distrusă, ci a reușit să facă și o serie de măsurători, oferindu-ne o perspectivă nemaivăzută în inima Sistemului nostru Solar. Se întâmpla în aprilie 2021. 

„Nu doar că acest eveniment ne oferă detalii importante cu privire la evoluția Soarelui și la efectul lui asupra Sistemului Solar, ci ne permite și să învățăm mai multe despre celelalte stele din restul Universului”, a spus astrofizicianul Thomas Zurbuchen.

Sonda spațială Parker Solar a fost lansată în 2018, iar obiectivul său principal era acela de a investiga coroana solară. În misiunea sa cu o durată de șapte ani, ar trebui să realizeze 26 de contacte cu Soarele, folosind manevre asistate de gravitația planetei Venus. Iar evenimentul din aprilie a fost prima ocazie cu care naveta a intrat, efectiv, în contact direct cu Soarele.

În cele cinci ore petrecute în atmosfera solară, Parker a măsurat fluctuațiile câmpului magnetic al Soarelui și a luat mostre din diverse particule. Anterior, estimările umane ale acestor proprietăți s-au bazat doar pe informații externe obținute din afara Soarelui.

Soarele nu are o suprafață solidă. În schimb, limita sa este definită de ceea ce specialiștii numesc suprafața critică Alfven - locul în care gravitația și câmpurile magnetice solare devin mult prea slabe pentru a conține plasmă. Iar ceea ce numim suprafața efectivă a Soarelui - compusă din celule de plasmă care alcătuiesc așa numita fotosferă - sunt mult mai departe.

Unul dintre scopurile misiunii Parker a fost acela de a afla mai multe despre suprafața critică Alfven: unde se află, mai exact, ce topografie are și ce compoziție. Estimările plasează Alfven la o distanță între 10 și 20 de raze solare față de centrul Soarelui. Parker a intrat în zona coroanei la 19,7 raze, coborând până la 18,4 raze solare în profunzimea sa.

În mod interesant, sonda pare să se fi confruntat cu o serie de condiții magnetice în drumul său prin coroana solară, fapt care sugereaz că suprafața critică Alfven nu este una netedă. La adâncimi mai mari, Parker a descoperit o structură magnetică ce poate fi zărită mai bine în timpul eclipselor de Soare. Datele colectate sugerează că aceste structuri sunt responsabile pentru deformarea suprafeței critice Alfven, cu toate că încă nu cunoaștem și motivul.

„Am observat Soarele și coroana lui timp de decenii întregi și știm că există multe fenomene fizice extrem de interesante care se petrece acolo și care accelerează comportamentul plasmei solare. Totuși, nu putem prezice încă ce se află în spatele acestor fenomene”, au mai explicat specialiștii.

Astfel, rămâne de văzut ce noutăți vom mai afla și ce date va transmite în continuare misiunea Parker. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: