Robotul american Curiosity a vazut in premiera pe Marte dovezi directe care atesta acest lucru

Desi nu mai exista apa la ora actuala in acea zona de pe Marte, testele de foraj si analizele chimice efectuate de robotul Curiosity pe o serie de roci dense i-au determinat pe oamenii de stiinta sa afirme ca, in trecut, au fost intrunite conditiile necesare pentru ca acel lac sa sustina viata microbiana, in urma cu aproximativ 3,6 miliarde de ani, potrivit Mediafax.

Rocile analizate contin intr-adevar urme de carbon, hidrogen, oxigen, azot si sulf si "furnizeaza conditii ideale pentru o viata microbiana elementara", afirma autorii acestui studiu ale carui rezultate au fost publicate in revista americana Science.

Rezultatele au fost prezentate si in cadrul unei reuniuni organizate de American Geophysical Union la San Francisco.

Mici forme de viata bacteriana, cunoscute sub numele de "chemolitoautotrofe", se dezvolta in conditii similare pe Terra si se gasesc in general in pesteri sau sub nivelul marii, in cratere hidrotermale.

"Este cu adevarat identic cu mediul (care poate fi gasit) pe Terra", a declarat John Grotzinger, profesor de geologie la Instititul de Tehnologie din California, referindu-se la ceea ce a fost in trecut un lac cu apa rece, parcurs de curenti si inconjurat de munti inzapeziti.

Desi nicio forma de viata nu a fost detectata in acele roci, robotul Curiosity, care a forat in fragmente de gresie si de argilit, a gasit minerale argiloase, care sugereaza o interactiune cu apa.

"Acestea sunt roci relativ tinere in istoria martiana", a precizat profesorul Grotzinger in fata jurnalistilor prezenti la San Francisco, precizand ca unul dintre "rezultatele surprinzatoare" descoperite a constat in faptul ca acele roci ar putea avea o varsta cuprinsa intre 3,5 miliarde si 3,6 miliarde de ani.

"Aceasta varsta coincide cu exactitate cu cele mai vechi urme de viata descoperite pe Terra".

"Este pentru prima data cand gasim cu adevarat roci pe Marte care aduc dovada existentei unor lacuri", a declarat la randul sau Sanjeev Gupta, profesor la Imperial College din Londra, coautor al studiului.

"Este fantastic, pentru ca aceste lacuri reprezinta un mediu ideal pentru ca o viata microbiana elementara sa poata sa se dezvolte si sa se conserve", a adaugat el.

Gresia descoperita de Curiosity pare sa fie similara cu acelea care exista in fluviile de pe Terra, fapt care ii face pe oamenii de stiinta sa sugereze ca un fluviu izvora in trecut din acel lac situat la poalele unui munte.

Oamenii de stiinta au descoperit deja dovezi care atesta existenta apei pe Marte, intr-o alta zona de pe suprafata planetei rosii, iar analizele realizate de alte sonde de pe orbita martiana au venit in sprijinul teoriei potrivit careia lacurile martiene ar fi putut sa existe in trecutul acestei planete.