Topirea ghețarilor de la poli are un efect neașteptat asupra planetei.

Rotaţia Terrei în jurul propriei axe este în prezent mai puţin stabilă, din cauza unei "suprasarcini laterale" ca urmare a dezgheţului survenit la poli, potrivit unui studiu realizat de NASA.

Ca urmare a încălzirii globale, provocată în parte de acţiunea umană, stratul de gheaţă din Groenlanda s-a subţiat, iar o masă echivalentă cu 7.500 de gigatone s-a desprins, afectând stabilitatea rotaţiei Terrei, care acum "se clatină".

Potrivit unui studiu realizat de Jet Propulsion Laboratory al NASA, deplasarea acestei mase este unul dintre factorii importanţi care afectează stabilitatea rotaţiei Terrei.

"O masă aflată la 45° faţă de Polul Nord - cum este Groenlanda - sau faţă de Polul Sud - cum sunt gheţarii din Patagonia - prin deplasarea sa ar avea un impact mai mare de modificare a axei în jurul căreia se învârte Terra, decât o masă care se află chiar în vecinătatea polilor", notează într-un comunicat Eric Ivins, cercetător la JPL şi coautor al studiului.

Deplasarea maselor de gheaţă este unul dintre cei trei factori pe care cercetătorii îi semnalează ca responsabili ai acestei rotaţii mai instabile şi al deplasării axei de rotaţie terestre.

Un alt factor este legat de "dezvelirea" rocilor în zonele unde anterior exista un strat gros de gheaţă şi care acum nu se mai află sub presiunea acestei greutăţi.

Cea de-a treia cauză prezentată de experţi este aşa numita ''convecţie a mantalei'', provocată de mişcarea rocilor topite la temperaturi foarte înalte din adâncurile Pământului.

Potrivit studiului, stratul care se află între nucleu şi suprafaţă (manta) poate suferi variaţii cauzate de mişcările de ridicare şi coborâre a rocilor incandescente, fapt ce generează, de asemenea, instabilitatea rotaţiei, modificând axa.

Analizând măsurătorile realizate în secolul al XX-lea, JPL a calculat că axa de rotaţie a Terrei s-a deplasat cu aproximativ 10 centimetri pe an, ceea ce la nivelul unui secol reprezintă aproape 10 metri.

Sursa: Agerpres