Un „decodor de creiere" cu inteligență artificială poate acum să citească gândurile oamenilor cu o precizie surprinzătoare.

Cu ajutorul inteligenței artificiale, oamenii de știință de la Universitatea din Texas, Austin au dezvoltat o tehnică ce poate traduce activitatea cerebrală a oamenilor - precum gândurile nespuse care se învârt în mintea noastră - în cuvinte, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.

În trecut, cercetătorii au demonstrat că pot „decoda” limbajul nerostit prin implantarea de electrozi în creier și apoi prin utilizarea unui algoritm care citește activitatea cerebrală și o traduce în text pe ecranul unui computer. Însă această abordare este foarte invazivă, necesitând intervenții chirurgicale. Ea se adresează doar unui anumit tip de pacienți, cum ar fi cei cu paralizie. Din acest motiv, cercetătorii au dezvoltat și tehnici care nu necesită implanturi chirurgicale. Acestea au fost suficient de bune pentru a decoda impulsuri cerebrale de bază, cum ar fi cele caracteristice oboselii, sau frazelor foarte scurte.

Acum avem o interfață neinvazivă creier-computer care poate decoda continuu gândurile, astfel încât altcineva poate citi esența generală a ceea ce gândim, chiar dacă nu am rostit niciun cuvânt. Cum este posibil acest lucru?

Totul se reduce la îmbinarea a două tehnologii: scanările de tip RMN, care măsoară fluxul sanguin în diferite zone ale creierului, și modelele lingvistice de inteligență artificială de mari dimensiuni, similare cu celebrul ChatGPT. În cadrul studiului de la Universitatea din Texas, trei participanți au ascultat 16 ore de podcasturi cu povești, în timp ce oamenii de știință au folosit un aparat fMRI pentru a urmări modificarea fluxului sanguin din creierul lor. Aceste date le-au permis cercetătorilor, folosind un model de inteligență artificială, să asocieze o frază cu modul în care arată creierul fiecărei persoane atunci când aude acea frază specifică.

Deoarece numărul de secvențe de cuvinte posibile este atât de mare, iar multe dintre ele ar fi aberații, oamenii de știință au folosit, de asemenea, un model de limbaj - mai exact GPT-1 - pentru a reduce secvențele posibile la o engleză bine formată și pentru a prezice care cuvinte sunt cele mai susceptibile de a se succeda într-o secvență.

Rezultatul este un „decodificator” care reține esențialul, chiar dacă nu reușește să descifreze fiecare cuvânt în parte. De exemplu, participanții au fost rugați să își imagineze că spun o poveste în timp ce se aflau în aparatul fMRI. Mai târziu, aceștia au repetat-o cu voce tare pentru ca oamenii de știință să poată vedea cât de bine se potrivea povestea decodificată cu cea originală.

Un exemplu dat de cercetători ar fi referitor la momentul în care un participant s-a gândit la un mesaj de la soția lui care să-i spună că s-a răzgândit și că se va întoarce la el. Decodorul a tradus: „pentru a o vedea, pentru un motiv oarecare, am crezut că va veni la mine și îmi va spune că îi este dor de mine". Nu este o traducere cuvânt cu cuvânt, dar o mare parte din sensul general este păstrat. Acest lucru reprezintă o descoperire care depășește cu mult ceea ce putea face tehnologia anterioară de citire a gândurilor - și care ridică și întrebări etice serioase.

Ar putea fi greu de crezut că acest lucru este real, nu ceva desprins dintr-un roman SF. Dar acest tip de tehnologie schimbă deja viețile oamenilor. În ultimii doisprezece ani, o serie de pacienți paralizați au primit implanturi cerebrale care le permit să miște un cursor de calculator sau să controleze brațe robotice cu ajutorul gândurilor.

Neuralink a lui Elon Musk și Meta a lui Mark Zuckerberg lucrează la interfețe similare care ar putea prelua gândurile direct de la neuronii oamenilor și le-ar putea traduce în cuvinte în timp real, ceea ce ne-ar putea permite într-o bună zi să ne controlăm telefonul sau computerul doar cu ajutorul puterii gândului.

Interfețele creier-computer neinvazive, chiar și portabile, care pot citi gândurile, sunt încă la ani distanță de disponibilitatea comercială. Dar abordarea acestui studiu ar putea fi adaptată în cele din urmă pentru sisteme portabile la nivel de masă. Dacă evoluția este una complet benefică, e greu de spus - pentru că, la fel ca în cazul multor inovații din domeniul tehnologiei, aceasta ar putea ridica serioase dileme etice. Este doar la latitudinea noastră, a oamenilor, să gestionăm echilibrat astfel de instrumente, care pot fi extrem de utile, dar care au și potențial periculos. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro: