Rezistența incredibilă observată la soldați în timpul celui de Al Doilea Război Mondial are o explicație neașteptată.

Ca să reziste pe front la efortul fizic extenuant, la lipsa de hrană și de somn și ca să nu se teamă, soldații primeau de la medicii militari substanțe din categoria amfetaminelor.

Spre exemplu, soldații naziști primeau un medicament numit Pervitin, pe bază de metamfetamine, iar trupele britanice și americane foloseau Benzedrine, tot din categoria amfetaminelor, scrie Lice Science.

Aceste substanțe energizante le erau oferite soldaților chiar de către medicii de pe front. Drogurile îi ajutau să reziste zile în șir fără somn, să lupte în condiții foarte grele și să suporte mai ușor efectele șocului și sindromului de stres post-traumatic, după ce își vedeau camarazii murind lângă ei.

Astfel, soldații puteau depăși cu mult limitele rezistenței umane. Din păcate însă, efectele pe termen lung ale consumului de amfetamine nu au fost luate în calcul de către medicii militari.

Toate aceste informații au ieșit la iveală în urma unui documentar intitulat "Secrets of the Dead: World War Speed".

Amfetaminele sunt un grup de substanțe energizante care includ și metamfetaminele și care afectează sistemul nervos central.

Drogurile din această categorie induc o stare de euforie, reduc pofta de mâncare și îi fac pe consumatori să devină mai activi, să nu simtă oboseala.

Metamfetaminele sunt și mai periculoase, deoarece sunt mai concentrate și au un efect mai îndelungat, astfel încât pot distruge creierul.

Tabletele Pervitin folosite de naziști au fost concepute în anii 1930 ca drog recreațional. Cercetătorii germani l-au testat pe studenți, ca să vadă cât timp pot rezista fără somn și fără ca rezultatele lor la examene să fie afectate, explică istoricul James Holland.

Începând cu anul 1940, Pervitin a fost oferit piloților Luftwaffe, pentru ca aceștia să poată duce mai ușor la îndeplinire misiunile și să reziste în cazul în care ar fi fost capturați.

Potrivit datelor obținute de British War Office, în perioada aprilie-iunie 1940, aproximativ 35 de milioane de tablete Pervitin au fost administrate soldaților germani.

Aceasta poate fi una dintre explicațiile pentru performanța incredibilă a trupelor naziste: soldații germani au putut mărșălui și lupta timp de 10 zile fără oprire, astfel încât au obținut o victorie importantă, al Dunkirk, împotriva armatei britanice.

În această perioadă, în Marea Britanie au apărut relatări despre piloții și parașutiștii naziști care rezistau la forțe G uriașe, nu se temeau de nimic și se comportau de parcă ar fi fost nebuni.

Zvonurile despre folosirea drogurilor s-au confirmat după ce agenții secreți britanici au găsit tablete de Pervitin într-un avion german doborât.

Imediat, armată britanică a decis să folosească o substanță similară și pentru soldații din trupele Aliate. Astfel, începând cu anul 1941, soldaților britanici li se administra Benzedrine, o amfetamină care putea fi consumată sub formă de tablete sau inhalant.

Drogul era mai puțin periculos ca Pervitin, dar și mai puțin eficient. Soldații nu puteau dormi, dar se simțeau obosiți, iar după ce efectul substanței trecea, unii dintre ei se prăbușeau pur și simplu din cauza extenuării.

Deși Benzedrine nu ajuta prea mult ca energizant, trupele americane și britanice au continuat să-l folosească, pentru că îi făcea pe soldați să fie mai curajoși, mai încrezători și mai agresivi în luptă.

Rezultate foarte bune în acest sens au fost observate în timpul debarcării soldaților americani în nordul Africii, în 1942.

La fel a fost și în cazul trupelor britanice care au luptat în Egipt, perioadă în care soldații au primit zilnic câte 20 de miligrame de Benzedrine, deși doza maximă recomandată era de numai 10 miligrame.

Acum știm că folosirea amfetaminelor poate duce rapid la dependență, însă în acea perioadă experții nu țineau cont de asemenea avertismente.

Din păcate, în anii care au urmat după sfârșitul războiului, efectele negative severe ale drogului au devenit evidente. Însă prea puțini veterani au primit atunci ajutorul de care aveau nevoie, ca să scape de o dependență de care nu se făceau vinovați.

Foto: Getty Images, Live Science/Thirteen Productions LLC