La 21 de ani, fizicianul a aflat ca sufera de o boala cumplita, iar medicii au estimat ca va mai trai doar 2 ani.

Blocat intr-un scaun cu rotile si nevoit sa exprime prin intermediul unui sintetizator de voce, Stephen Hawking, care a murit miercuri la varsta de 76 de ani, si-a consacrat viata intelegerii secretelor universului si popularizarii astrofizicii, devenind o celebritate in domeniul stiintei.

"Sunt sigur ca handicapul meu are o legatura cu celebritatea mea. Oamenii sunt fascinati de contrastul intre capacitatile mele fizice foarte limitate si natura extrem de vasta a universului pe care il studiez", declara omul de stiinta contemporan cel mai celebru din lume.

Stephen Hawking s-a nascut la Oxford la 8 ianuarie 1942, cu exact 300 de ani dupa moartea lui Galileo Galilei. Tatal sau, biolog, isi dorea ca el sa-i calce pe urme si sa studieze medicina la Oxford. Insa tanarul Stephen era deja pasionat de matematica. Intrucat aceasta materie nu era predata la prestigioasa universitate, el a optat pentru fizica. Dupa trei ani, a plecat la Cambridge, pentru a-si continua aici cercetarile in astronomie.

La putin timp dupa ce a implinit 21 de ani, a aflat ca sufera de o boala degenerativa care duce la paralizie, scleroza laterala amiotrofica (SLA). Medicii nu i-au dat decat doi ani de viata. Nestiind nici macar daca va reusi sa-si termine teza de doctorat, el a cazut intr-o depresie profunda, din care va putea iesi doar datorita intalnirii cu o studenta la lingvistica, Jane Wilde, cu care s-a casatorit in 1965.

Cuplul, care va divorta 30 de ani mai tarziu, va avea trei copii impreuna. Stephen Hawking se va casatori apoi cu Elaine Mason, de care se va desparti dupa 11 ani, in 2006. Corpul sau se degradeaza. In 1974 devine incapabil sa se hraneasca sau sa se ridice din pat de unul singur. In 1985, pierde definitiv capacitatea de a vorbi dupa ce a suferit o traheotomie in urma unei pneumonii. Intelectul sau ramane insa intact.

Cea mai importanta teorie a lui Stephen Hawking

In anii 1970, savantul dezvolta ideea ca gaurile negre nu se multumesc sa absoarba toata materia si lumina care trece prin apropiere, ci emit si o radiatie, numita ulterior "radiatia Hawking". Facand acest lucru, el este primul care reuseste sa se apropie de "Sfantul Graal al fizicienilor", respectiv incepe sa concilieze cele doua mari teorii care explica functionarea universului si sunt aparent incompatibile, cea a relativitatii generale a lui Einstein si mecanica cuantica. Potrivit oamenilor de stiinta, aceasta teorie i-ar fi adus premiul Nobel lui Stephen Hawking daca ar fi putut fi demonstrata experimental.

La varsta de 32 de ani, el devine cel mai tanar membru al Royal Society, echivalentul britanic al Academiei de stiinte.
 In 1980, el obtine catedra de profesor "lucasian" de matematica la universitatea din Cambridge, un post ocupat inaintea lui de Isaac Newton. Va renunta la acest post in 2009, cand a atins limita de varsta.

Aprofundand cercetarile sale despre originile universului, teoreticianul publica in 1988 "Scurta istorie a timpului", pentru a explica marelui public marile principii ale cosmologiei, Big Bang-ului si teoriei corzilor. Niciodata o opera de popularizare stiintifica nu va mai inregistra un asemenea succes. De la aparitia sa, cartea s-a vandut in peste noua milioane de exemplare.

Stephen Hawking devine pentru publicul larg intruchiparea omului de stiinta, avand tot mai multe interventii pentru a promova cercetarea si, uneori, pentru a-si exprima ingrijorarea privind posibilele ei derive. Formidabil comunicator si capabil sa petreaca timp in conditii de imponderabilitate in pofida handicapului sau, el si-a jucat rolul cu placere si un mare sens al umorului. Pagina sa de Facebook, pe care o alimenta cu mesaje semnate "SH", are peste 4 milioane de prieteni.

Omul de stiinta si-a jucat propriul rol in seriale precum "Star Trek", "The Big Bang Theory" si "The Simpsons", a semnat carti pentru copii impreuna cu fiica sa Lucy si a "cantat" cu vocea sa sintetica alaturi de formatii ca U2 si Pink Floyd, dar si alaturi de grupul umoristic Monthy Python.

In urma cu an, el a aparut in cadrul unei conferinte de la Hong Kong prin intermediul unei holograme. In fata a sute de persoane, a afirmat ca raspunsurile la numeroase crize de mediu "vor veni de la stiinta si de la tehnologie".

Sursa: Agerpres