Echipa de cercetatori condusa de geologul Liviu Giosan a descoperit o legatura intre un fenomen geografic si evolutia uneia dintre cele mai importante civilizatii de pe glob.

Geologul roman Liviu Giosan si cercetatorii din grupul pe care il conduce au reusit sa afle de ce unele dintre vechile civilizatii indiene au inflorit, in timp ce altele au disparut fara urma, in ultimii 10 000 ani. Un articol despre roman a aparut in editia de astazi a DailyMail.

Liviu Giosan (foto sus, dreapta) este geolog la Woods Hole Oceanographic Institution, SUA. El a proiectat studiul asupra musonului impreuna cu geochimistul Tim Eglinton de la ETH, Zurich. Impreuna cu studenti si alti colegi din SUA si India au studiat efectele musonului asupra civilizatiilor Indiei.

Cercetarea s-a facut pe baza unor sedimente colectionate in 2006 de Programul pentru Explorarea Hidratilor de Gaz din India. Giosan a petrecut aproape 3 luni la bordul vasului de foraj JOIDES Resolution si s-a ocupat de extragerea sedimentelor pentru a reconstitui climatul regiunii. Analizele pe sedimente au fost efectuat de catre doctorandul Camilo Ponton (foto sus, stanga) sub indrumarea lui Giosan.

Studiul a aratat ca in ultimele milenii a avut loc o transformare masiva a musonului indian, care a trecut de la perioade in care a fost ploios si a favorizat vegetatia luxurianta, la un regim cu perioade secetoase.

Luate impreuna, informatiile geologice si cele arheologice spun povestea posibilului destin al primelor civilizatii indiene. Schimbarile culturale care au aparut in zona acum 4 000 de ani pot fi explicate mai bine gratie acestei cercetari, care vine cu informatii noi despre musoni. Acest vant care aduce ploi in timpul verii este vital pentru India. In lipsa lui, intreaga peninsula care acum adaposteste peste 1 miliard de oameni ar fi la fel de uscata precum Sahara. Lipsa musonului pentru o perioada de doar cativa ani a dus, in trecut, la foamete si la conflicte.

Una dine cele mai vechi civilizatii urbane, a Vaii Indusului sau Harappa, care rivaliza in antichitate cu Egiptul si Mesopotamia, nu a reusit sa se adapteze conditiilor meteo dure. Seceta a dus, usor-usor, la colapsul ei. Surprinzator, mediul arid a favorizat populatiile din centrul si sudul Indiei, unde padurile tropicale s-au micsorat, iar oamenii au avut mai mult teren la dispozitie sau au fost fortati de seceta sa practice agricultura.

Liviu Giosan a absolvit Geologia in cadrul Universitatii din Bucuresti, in 1993, apoi si-a continuat studiile de masterat si doctorat la New York, la Universitatea Stony Brook. Din 2001 este cercetator la Woods Hole Oceanographic Institution, cel mai mare institut pentru studiul oceanelor din lume.