Întrebați pe cineva cum se simte în lumea din ce în ce mai agitată de astăzi, veți primi adesea un răspuns care sigur are legătură cu două cuvinte cheie: obosit și ocupat.

O echipă internațională de cercetători a dezvoltat acum un instrument pentru a-i identifica pe cei mai expuși riscului de epuizare la locul de muncă. Denumit oficial Burnout Assessment Tool (BAT), acesta funcționează printr-o serie de întrebări menite să evalueze starea mentală și fizică a unei persoane la locul de muncă, prin răspunsuri auto-raportate.

BAT identifică semnele și evaluează riscurile de burnout pe baza datelor colectate de la 493 de adulți, calculând un scor pentru anumite simptome în comparație cu media națională a țărilor pentru care instrumentul este optimizat în acest moment.

Dacă vrei să știi cât de aproape de burnout poți fi, poți încerca online. Lista țărilor relevante este în prezent limitată la Austria, Belgia, Finlanda, Germania, Irlanda, Japonia și Olanda, ceea ce necesită o interpretare creativă a rezultatelor pentru restul lumii.

„Anterior, nu am avut un instrument de măsurare suficient de detaliat pentru a fi utilizat atât în domeniul practicii, cât și în cercetare, care să identifice oamenii expuși riscului de epuizare”, a declarat psihologul Leon De Beer, de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU). .

Instrumentul analizează domenii precum atmosfera de acasă, volumul de muncă, satisfacția în muncă și stresul emoțional. Întrebările includ și unele despre senzația de a te simți pe pilot automat la locul de muncă, de a te simți trist fără să știi de ce și de a te simți nesigur cu privire la valoarea muncii proprii.

După parcurgerea chestionarului, obțineți mai multe scoruri pentru fiecare categorie, iar ele indică riscul de epuizare. Cercetătorii raportează că 13% dintre cei 493 de norvegieni pe care i-au testat prezentau un risc ridicat de epuizare. Teste similare sunt acum în desfășurare în alte țări.

După cum subliniază cercetătorii, este în interesul angajatorilor să se asigure că echipele lor funcționează la capacitate maximă.

De Beer și colegii săi au evidențiat și unii dintre factorii care cresc riscul de burnout: printre altele, așteptările nerealiste, schimbarea instituțională rapidă, stima de sine scăzută și lipsa de oportunități de dezvoltare. Vestea bună este aceea că dacă este identificată devreme, epuizarea poate fi tratată. Instrumentul citat ar trebui să ajute atât angajații, cât și angajatorii în identificarea riscului și în abordarea schimbărilor individuale și instituționale.

„Putem face față burnout-ului prin tratament individual, dar acesta nu este de folos dacă oamenii se întorc la un loc de muncă unde cerințele sunt prea mari și există prea puține resurse”, spune psihologul Marit Christensen, de la NTNU. „Atunci este foarte probabil ca angajatul să se îmbolnăvească din nou”.