Leonardo da Vinci este cunoscut pentru Mona Lisa sau Cina cea de Taina. El impresioneaza, insa, ca inventator

Leonardo da Vinci a ajuns cunoscut in primul rand datorita operelor sale de arta, Mona Lisa si Cina cea de taina, care impresioneaza prin tehnica si prin faptul ca personajele pictate par reale. Lucrarile de inginerie pe care le-a facut sunt insa la fel de spectaculoase si genereaza cel putin la fel de multe mistere si intrebari.

Copilaria

Leonardo s-a nascut in 1452 in Florenta, si de la varsta de 14 ani a fost ucenicul cunoscutului pictorului Verrocchio. In atelierul sau a invatat nu doar desen, pictura si sculptura, ci si chimie, metalurgie, modelaj, mecanica, tamplarie. In timp a ajuns sa stapaneasca foarte bine principiile mecanice, iar descrierile procesului de frictiune gasite in manuscrisele lui au existat cu 150 de ani inaintea Legilor lui Amontons.

Dupa spusele biografului Giorgio Vasari, da Vinci avea, in afara de curiozitate si creativitate uimitoare, un spirit puternic si generos si un respect deosebit pentru orice forma de viata, lucru dovedit de exemplu de faptul ca era vegetarian si de obiceiul lui de a cumpara pasari tinute in colivii si de a le elibera.

Inventiile lui Leonardo da Vinci

Studiile lui da Vinci includ numeroase domenii ca: aeronautica, anatomie, astronomie, inginerie civila, matematica, geometrie, hidrodinamica, mecanica sau optica. Aceste notite, adunate in colectia cunoscuta sub numele de Codex Atlanticus, cuprind aproximativ 13.000 de pagini.

In documente au fost gasite desenele de o ingeniozitate surprinzatoare care conceptualizeaza primul elicopter, parasuta, costumul de scafandru, primul tanc, puterea solara concentrata, coca dubla (pentru ambarcatiuni) sau o teorie despre placile tectonice.

Elicopterul. Multe din studiile lui da Vinci s-au concentrat pe zbor, de la studierea pasarilor, la proiecte pentru dispozitive care sa le permita oamenilor sa cucereasca aerul. Surubul aerian este inventia care a inspirat construirea elicopterului. Mecanismul imaginat de da Vinci era condus cu ajutorul puterii umane si slabirii graduale a unor franghii legate de un dispozitiv. Un alt sistem realizat pentru zbor este ornitopterul (foto jos) si este in mod evident inspirat din studiul pasarilor, folosindu-se de dispozitive asemanatoare aripilor.

Parasuta lui da Vinci era facuta din panza sustinuta de un cadru piramidal din lemn si avea o dimensiune de aproximativ 7x7x7 metri. Da Vinci era convins ca acest dispozitiv ar preveni accidentarea in urma unui salt de la inaltime mare, desi nu l-a testat niciodata. Parasuta lui da Vinci a fost insa verificata de Adrian Nichols, in 2000, cand acesta a sarit de la inaltimea de 3 000 de metri dintr-un balon cu aer. Nichols a declarat ca zborul a fost foarte lin si placut, mai lin chiar decat cu o parasuta moderna. La inaltimea de 600 de metri s-a eliberat totusi de parasuta grea de 85 de kg si a aterizat folosindu-se de una contemporana, pentru a nu fi strivit de cadrul greu de lemn.

Costumul de scafandru gandit de da Vinci era facut din piele, avea tuburi pentru respirat, un buzunar pentru stocarea aerului, o valva care se umfla si desumfla pentru scufundare si inotul la suprafata, pungi cu nisip, un cutit si chiar o sticla din piele pentru urinat, presupunand ca resursa de aer avea sa dureze mult timp.

Desi savantii contemporani nu i-au acordat lui Leonardo da Vinci importanta ca om de stiinta, din cauza lipsei unei educatii formale in studiul limbii latine, pe care a invatat-o mai tarziu singur, si al matematicii, da Vinci a fost apreciat si solicitat sa lucreze ca inginer pentru diferite proiecte. El a folosit console, scripeti, pompe hidraulice, a realizat baricade mobile pentru apararea Venetiei, a proiectat un tun care lanseaza proiectilele folosindu-se doar de caldura si abur, a perfectionat catapulte, arcuri si alte arme portabile, a realizat o schema de schimbare a cursului raului Arno (proiect la care a lucrat si Niccolo Machiavelli).

Da Vinci – un om de stiinta atipic

Oamenii de stiinta isi sustin de obicei ipotezele prin explicatii teoretice si experimente. Metoda lui Leonardo da Vinci este bazata numai pe observatie. El incearca sa inteleaga si sa explice un fenomen observandu-l in detaliu si foloseste desenul ca instrument de studiu.

Nu este surprinzator, deci, interesul pentru studiul opticii si dezvoltarea principiului care sta la baza aparatului de fotografiat de azi. Leonardo nu a fost singurul care a studiat felul in care functioneaza camera obscura, dar el a venit si cu explicatii despre cum functioneaza ochiul, pornind de la acest principiu.

Camera obscura este o cutie de lemn, de obicei, care are o gaura foarte mica facuta intr-o folie metalica, prin care intra lumina. Aceasta se loveste de un ecran pe care este proiectata imaginea obiectelor iluminate, pastrand proportiile si perspectiva, dar rotita la 180 de grade.

Inventiile lui Leonardo da Vinci in zilele noastre

Inventiile lui Leonardo da Vinci uimesc si starnesc interes chiar si astazi, la 500 de ani de la nascocirea lor. Modele dupa schitele sale continua sa fie construite si testate.

In 2001 a fost realizat, in Norvegia, un pod dupa un proiect realizat de da Vinci in 1502, singura diferenta fiind scara mai mica la care a fost facut.

In 2003 au fost construite, pentru emisiunea tv Leonardo’s Dream Machines realizata pentru postul britanic Channel Four, mai multe din proiectele inventatorului, respectandu-se schitele originale. In urma testarii acestor inventii, unele au trecut cu succes, pe cand altele nu s-au dovedit practice.

Daca in 2000 Adrin Nichols a sarit cu o parasuta piramidala cu cadru, in 2008 elvetianul Olivier Vietti-Teppa este primul care aterizeaza in siguranta folosind un model piramidal de parasuta, conceput dupa schitele lui da Vinci, dar fara cadrul de lemn.

Pe urmele lui Leonardo da Vinci

Proiectul Tech School, scoala de tehnologie care ii ajuta pe elevii din Romania sa isi puna in practica inventiile, are cateva dispozitive construite in spiritul lui Leonardo da Vinci. Una dintre acestea ii apartine lui Tudor Sipos si se numeste Vehicul propulsat de ultracapacitori.

Tudor isi prezinta proiectul: "Raspandirea pe scara larga a vehiculelor electrice este impiedicata de 2 inconveniente importante: timpul indelungat de incarcare a acumulatorilor (4-12 ore) si durata limitata de viata a acumulatorilor (max. 1000 incarcari). Progresele recente din domeniul nanotehnologiei au facut posibila realizarea unor capacitori cu valori fabuloase, de 3000 F (Farad), numiti ultracapacitori. Utilizarea ultracapacitorilor pentru propulsia vehiculelor face posibila incarcarea acestora intr-un timp foarte scurt (cateva zeci de secunde), timp comparabil cu alimentarea la pompa de benzina. Ultracapacitorii, spre deosebire de acumulatori, pot sa fie incarcati de un numar infinit de ori. In acest proiect, doresc sa utilizez un numar cat mai mare de ultracapacitori, astfel incat sa ajungem la o capacitate de cel putin 100000 F. Un bloc logic construit pe baza unui microcontroller va controla atat incarcarea ultracapacitorilor, cat si transferul energiei spre cele 4 motoare ale vehiculului. Este posibila incarcarea ultracapacitorilor la coborarea unei pante, prin transformarea motoarelor in generatoare".

Vrei sa afli care sunt cele mai noi inventii din tehnologie, cele mai cool domenii ale viitorului si ideile cu care star-uri din stiinta te inspira sa schimbi lumea de maine? Exploreaza www.techschool.ro