Silvia studiaza un domeniu care il pasioneaza si pe Stephen Hawking, dar isi face timp si pentru parapanta.

Olimpica nationala la matematica si astronomie, Silvia Nagy si-a dorit, in timpul liceului, sa studieze la una dintre cele mai mari universitati din Europa. A terminat printre primii in clasa Liceul Alexandru Papiu Ilarian din Tirgu Mures, profilul Matematica - Informatica Bilingv Engleza, apoi a facut pauza un an, asteptand ca Romania sa intre in Uniunea Europeana. In anul acela a locuit la Cluj-Napoca, unde a zburat cu planorul si si-a luat licenta in zbor cu parapanta. Silvia Nagy a absolvit Queen Mary in Londra in 2010, apoi a urmat un master in Matematica aplicata la Cambridge. Acum s-a intors la Londra, la Imperial College, unde isi face doctoratul in teoria corzilor.

Despre proiectele elevilor geniali din Romania afli mai multe pe TECHSCHOOL.RO

Rep.: Multi dintre cercetatori spun ca pasiunea lor pentru stiinte a inceput in copilarie. In cazul tau cum a fost, ce anume te-a motivat?

S. N.: Cred ca din scoala generala mi s-a parul matematica mai usoara si mai frumoasa decat celelalte materii. Era mult mai putin de memorat decat la romana! Iar apoi, fizica nu a fost decat matematica, dar mai aplicata, cu mai multa viata in ea. 

Rep.: Intai ai fost pasionata de astonomie, apoi ai trecut la fizica teoretica. Cum ai decis sa faci tranzitia? Au fost argumente de natura materiala sau emotionala?

S.N.: Cred ca dintotdeauna m-a interesat cat de departe putem ajunge in intelegerea Universului doar folosind matematica. In liceu asta a insemnat astronomia, dar la facultate am fost pusa in contact cu domenii mai moderne de cercetare. Cand am aflat de teoria corzilor, asa-numita string theory, mi s-a parut atat de frumoasa si de ciudata, incat nu am putut sa nu ma transfer.

Rep.: Cum ai descrie domeniul acesta?

S.N.: Teoria corzilor e o idee foarte ambitioasa, care incearca sa uneasca toate aspectele fizicii, de exemplu mecanica, electricitate, fizica nucleara, intr-o singura teorie. Pentru a realiza asta, e nevoie sa schimbam drastic modul de a intelege lumea. Astfel, in loc de particule fundamentale, avem niste stringuri sau corzi, iar intregul univers poate fi inteles doar in functie de cum vibreaza aceste corzi! O consecinta stranie a acestei teorii e ca nu mai traim in 4 dimensiuni, cele trei ale spatiu plus timpul, ci in 11, dintre care 7 sunt micute si incovrigate in diverse forme. Cu asta ma ocup eu. Incercam sa studiem cum influenteaza dimensiunile acestea micute realitatea.

Rep.: Multi elevi din Romania ar da orice ca sa studieze in strainatate. In ce masura asteptarile tale au fost diferite de realitate? Ai simtit vreun soc cultural?

S.N.: E putin mai dificil la inceput, bineinteles. In primele luni e destul de greu sa intelegi glumele, referintele culturate, discutiile dintre localnici. Sfatul meu pentru orice student in strainatate e sa faca acest efort si sa persevereze in a se imprietenii cu 'bastinasii', pentru ca satisfactia de a te simti complet absorbit in cultura locala e imensa, e ca si cum ai fi avut ocazia de a trai doua vieti complet diferite. Din pacate, multi nu profita de aceasta ocazie si prefera sa socializeze exclusiv cu alti studenti romani, pentru ca sunt o gramada in Anglia! Parerea mea e ca irosesc o mare oportunitate.

Rep.: Cat de dificil ti-a fost tie sa iti implinesti visul de a studia in strainatate? 

S.N.: Eu am plecat chiar in primul an dupa ce am intrat in UE. Acum nu mai suntem tratati ca studenti internationali, taxele sunt mai mici, putem lua imprumuturi pentru studenti, care nu trebuiesc platite decat dupa ce ai un job. In general, studentilor de acum le e destul de ok, cel putin in Anglia.

Rep.: Cum e scoala britanica fata de scoala din Romania?

S.N.: Mi-e greu sa compar, avand in vedere ca am facut liceul in Romania si facultatea in Anglia. Dar scoli bune si scoli proaste sunt peste tot, asa ca e bine sa te interesezi cu grija inainte de a aplica in strainatate. Toate facultatile au website-uri frumoase. Consulta niste surse independente ca sa vezi la care ar merita sa studiezi!

Rep.: Care au fost cele mai importante lectii pe care le-ai invatat in Anglia?

S.N: Unii dintre prietenii de aici au fost destul de privilegiati in copilarie: sau au crescut intr-o tara bogata, care le-a oferit aproape tot ce si-au dorit, si ma refer aici la cei din Anglia, sau au fost foarte bogati, crescand inconjurati de sevitori in tara lor natala. Este cazul studentilor internationali, din afara Uniunii Europene, au de platit taxe enorme pentru a studia aici, asa ca de obicei provin din familii foarte bogate. Toate astea nu mai conteaza atunci cand studiezi in acelasi loc, fie la Londra, fie la Cambridge. Daca ai muncit din greu, vei ajunge sa te bucuri de aceleasi privilegii. Si cu siguranta te vei bucura mai mult, daca nu ai avut totul pus pe tava inainte. A, o alta lectie, mult mai importanta: orice reusita in viata e ceva de care trebuie sa te bucuri, nu sa fii mandru. Nu imi place sa vorbesc despre noroc, pentru ca se poate intelege gresit. Cred ca in mare parte ne hotaram singuri destinul, dar pe langa parintii care au facut sacrificii imese pentru mine, profesorii si mentorii care mi-au deschis noi orizonturi si prietenii care mi-au facut viata mai frumoasa, orice efort personal mi se pare natural si nesimnificativ.

Rep.: Care sunt lucrurile importante, pentru tine, in viata si ce iti propui de la anii urmatori?

S.N.: In urmatorii ani sper sa imi termin doctoratul, sa am ocazia sa calatoresc mai mult, pentru ca am prieteni din liceu si facultate raspanditi prin toata lumea, si in general sa ma bucur de viata. Acum ca am in sfarsit un salariu si nu doar o bursa, Londra a devenit mult, mult mai interesanta.

Rep.: Aproape toata lumea s-ar astepta ca o persoana care studiaza teoria corzilor sa fie linistita, nu sa caute adrenalina. Cum a inceput pasiunea ta pentru parapanta?

S.N.: Am avut primul contact cu zborul la Tirgu Mures, am sarit cu parasuta la sfarsitul liceului doar din curiozitate. Apoi, la Cluj-Napoca, am vrut sa continui cu zborul, dar eram curioasa sa incerc planorismul. Scoala de parapanta era la acelasi aeroclub, iar instructorul de acolo mi-a oferit un tandem gratuit si m-am indragostit instantaneu de sportul asta. E, practic, cel mai usor si ieftin mod de a zbura. Nu am putut rezista ideii de a avea un aparat de zbor care incape intr-un rucsac!